Preotul Dimitrie Mihoc a fost condus pe ultimul drum de sute de oameni. Un sobor de preoți alături de episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților , Preasfințitul Damaschin au oficiat slujba de înmormântare. Părintele Dimitrie Mihoc a fost îngropat în curtea bisericii care a ridicat-o chiar el alături de fii săi.
Părintele Mihoc Dimitrie s-a născut la 25 august 1963, în satul Sfântu Ilie, în casa părinților Nicolae și Aglaia, ultimul dintre cei zece copii. În anul 2000, cu binecuvântare arhierească, a fost chemat să întemeieze o nouă parohie în satul Sfântul Ilie, aproape de casa natală. A început și a finalizat în 2004 paraclisul „Buna Vestire”, iar în 2008 a primit cea mai grea, dar și cea mai minunată lucrare: ridicarea bisericii mari din piatră, după modelul, aproape fidel, al Mănăstirii Putna, ridicată de Sfântul Ștefan cel Mare, către care avea o evlavie deosebită. Din 2020 până în 2025, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Calinic, a coordonat tencuielile, finisajele, instalațiile, montarea ușilor și ferestrelor, a marmurei, iar ultimii ani i-a închinat picturii, stând lângă pictori în fiecare zi, veghind lucrarea cu grijă de părinte, ca fiecare chip pictat să fie asemenea vieții pe care sfinții au avut-o. Smerenia l-a însoțit toată viața. Nu și-a atribuit niciodată merite, nu s-a considerat vrednic, ci spunea adesea că „tot ce am ridicat e mila lui Dumnezeu și puterea Maicii Domnului, eu, păcătosul, mai mult încurc”. Astăzi, când Domnul l-a chemat din cele trecătoare, ne rugăm ca sufletul lui să fie așezat „în loc luminat, în loc cu verdeață”, împreună cu cei ce au slujit bine și au iubit mult.
