Scandalul păcănelelor se încinge la Botoșani
Controverse înaintea votului privind regulamentul pentru funcționarea sălilor de jocuri de noroc din municipiul Botoșani. Prefectul județului, Raluca Curelariu, cri...
Sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici, marcată anual la data de 9 martie, este una dintre cele mai importante zile din calendarul creștin ortodox, dar și din tradiția populară românească. În credința populară, această zi marchează începutul anului agricol și încheierea „babelor”, perioada capricioasă de la începutul primăverii, făcând loc zilelor mai calde ale „moșilor”.
Din punct de vedere religios, sărbătoarea îi comemorează pe cei 40 de mucenici din Sevastia, ostași ai armatei romane care au trăit în timpul împăratului Liciniu. Aceștia făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata, staționată în Armenia și erau creștini de diferite origini: romani, greci și armeni. Refuzul lor de a renunța la credința creștină i-a adus în fața unei pedepse severe: au fost condamnați la moarte prin înghețare în apele lacului Sevastia. Tradiția spune că, în timpul suferinței, unul dintre soldați a renunțat la credință și a părăsit lacul, însă un alt soldat, impresionat de credința celor rămași, s-a alăturat lor, completând astfel numărul de 40 de mucenici.
În calendarul popular, ziua este cunoscută sub mai multe denumiri, precum Mucenicii, Măcinicii, Sfințișorii sau Moșii de Mărțișor. În această zi, gospodarii obișnuiau să facă ritualuri simbolice pentru alungarea frigului și întâmpinarea primăverii. Printre acestea se numărau curățarea gospodăriei, arderea resturilor vegetale, aprinderea „Focului Sfinților” sau lovirea pământului cu bâte pentru a alunga gerul și a aduce căldura.
De asemenea, în multe zone ale țării, ziua de 9 martie era considerată momentul potrivit pentru începutul lucrărilor agricole. Plugul era scos în fața casei, stropit cu agheasmă și afumat cu tămâie, iar animalele de muncă erau binecuvântate pentru a aduce rod bogat în noul an agricol.
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este prepararea mucenicilor, colăcei în formă de opt, simbol al infinitului și al suferinței celor 40 de sfinți. În Moldova, mucenicii sunt copți din aluat de cozonac și unși cu miere și nucă, în timp ce în Muntenia și Dobrogea sunt fierți în apă cu zahăr, nucă și scorțișoară.
Potrivit tradiției, gospodinele pregătesc 40 de mucenici, care sunt duși la biserică pentru a fi binecuvântați și apoi împărțiți familiei, vecinilor sau celor nevoiași. În credința populară, această zi este asociată și cu deschiderea simbolică a porților Raiului și cu pomenirea celor trecuți în neființă.
În unele zone ale țării s-a păstrat și obiceiul potrivit căruia bărbații beau 40 sau chiar 44 de pahare de bautura, număr care ar simboliza fie cei 40 de mucenici, fie cele 44 de zile dintre 9 martie și sărbătoarea Sfântului Gheorghe, celebrată pe 23 aprilie.
Nu exista comentarii. Fii primul care comenteaza!
Controverse înaintea votului privind regulamentul pentru funcționarea sălilor de jocuri de noroc din municipiul Botoșani. Prefectul județului, Raluca Curelariu, cri...
Drumurile afectate de inundațiile de anul trecut din zona Broșteni – Dârmoxa ar putea fi refăcute cu fonduri europene în valoare de peste 184 de milioan...
Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a respins ultimele trei contestații depuse împotriva atribuirii contractului pentru lotul 3 Bălcăuți–Siret...
La Suceava, credincioșii sunt așteptați să participe, în perioada 21–24 iunie, la un amplu program religios dedicat Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou....
Trei persoane au ajuns la spital, vineri, după un accident rutier grav produs vineri dimineață, în satul Suha, comuna Mălini. Pompierii solicitați prin apel la 112...
Angajații de la sediul Administrației Județene a Finanțelor Publice Suceava nu au avut program cu publicul joi, iar cetățenii care s-au prezentat la instituție au găsit u...